Peste ani, le voi povesti copiilor mei de ziua asta…că lacrimile mi-au invadat ochii de durere pentru nebunia din lume, dar că sufletul mi-a fost mângâiat când am fost sunată și mi s-a comunicat că am obținut atestatul de familie aptă pentru adopția lui Andrei.
Știu că acum suntem toți cu gândul și cu sufletul la oamenii de peste graniță, dar în lumea asta a nebunilor, se întâmplă și lucruri bune. Îmi voi aminti peste ani, că dovada cea mai faină de iubire în ziua de 24 februarie, mi-a făcut-o Dumnezeu.
Sunt 2 ani de când am pornit în lupta pentru Andrei…a fost greu, dar și ușor; a fost mult, dar mai e doar un pas.
Ce faină călătorie! Ce inimă plină de iubire am!